Cultura

MUZICA PENTRU LUPI: Un italian a scris o carte despre Experimentul Pitesti!

Autor: stiri.botosani.ro  Publicat: 29-04-2010
Video (0)   Foto (1)   Comentarii (0)   Vizualizari (1506)  
Marime text:  

Ziaristul italian Dario Fertilio a publicat in aprilie volumul "Muzicӑ pentru lupi" - o mӑrturie literarӑ despre unul din cele mai teribile episoade din timpul regimului comunist din Romania: "experimentul Pitesti". Despre cum s-a nӑscut cartea, despre efectele comunismului asupra romanilor, dar si despre cei peste un milion de romani din Italia, Miruna Cajvaneanu a vorbit cu autorul cӑrtii, jurnalist la "Corriere della Sera". Dario Fertilio este autorul mai multor volume despre ipostazele totalitarismului ȋn secolul al XIX -lea.


Miruna Cajvaneanu: Dacӑ ar fi un film, cartea "Muzicӑ pentru lupi" ar fi, probabil, interzisӑ celor slabi de inimӑ. Cand v-ati gandit prima oarӑ sӑ scrieti o carte despre Pitesti?

Dario Fertilio: Am avut mereu un interes deosebit pentru Romania, dar el a fost mai ales literar, cultural. Familia mea provine din Dalmatia, deci am avut mereu o anumitӑ afinitate cu acea culturӑ mitteleuropeanӑ. Ii apreciez pe Eliade, Cioran, Ionesco. Unul din lucrurile pe care le auzeam, ȋnainte de 1989, despre Romania lui Ceausescu, privea lipsurile populatiei. In Romania se ajunsese la o situatie limitӑ, ȋn comparatie cu alte tӑri din blocul sovietic, pe care le-am studiat.
Am decis sӑ scriu o carte despre Pitesti la o conferintӑ despre comunism, ȋn Franta - o editie a evenimentului "Memento Gulag", organizat, printre altii, de Stéphane Courtois, autorul principal al "Cӑrtii negre a comunismului". Erau multi romani printre invitati si interventia unei cercetӑtoare (Ruxandra Cesereanu, n.red) mi-a atras atentia ȋn mod deosebit. A vorbit despre torturile pe care le-au suferit, timp de cativa ani, dizidentii regimului, ȋnchisi la Pitesti.
Detaliile teribile, dramatice,  despre acele torturi m-au dus cu gandul la derularea unei piese de teatru, desfӑsurate pe o unicӑ scenӑ. M-am dus, imediat dupӑ prezentare, la autoarea studiului, cerandu-i o copie a interventiei sale si o bibliografie. Mӑ interesa episodul, vӑzut din perspectiva unei experiente cauzate de comunism, ca o forma a totalitarismului. Nu era prima oarӑ cand mӑ ocupam de consecintele "totalitarismului", scriind despre formele pe care le-a luat, ȋn diferite pӑrti ale lumii: de la Iugoslavia panӑ ȋn Uniunea Sovieticӑ (“La morte rossa - Moartea rosie, despre victimele italiene ale comunismului ȋn Rusia, este una din cӑrtile cele mai cunoscute ale lui Fertilio n. red.)

(In ȋnchisoarea de la Pitesti, ȋntre 1949 si 1952, un grup de detinuti condusi de Eugen Turcanu a torturat, uneori panӑ la moarte, peste o mie de detinuti politici, cu scopul de a-i "reeduca". Incӑ nu se cunoaste numӑrul exact al celor care au murit ȋn urma torturilor menite a "spӑla creierul" opozantilor: se estimeazӑ un numӑr cuprins ȋntre 100 si 200 detinuti).


Miruna Cajvaneanu: In carte ati descris cele mai groaznice torturi la care erau supusi detinutii de la Pitesti: fracturarea membrelor, bӑtӑi prelungite, obligatia de manca propriile fecale…care vi s-a pӑrut cea mai teribilӑ?

Dario Fertilio: Cu sigurantӑ unul din cele mai teribile episoade a fost omorarea in bӑtaie a lui Bogdanovici, fost prieten al lui Turcanu si considerat de acesta un trӑdӑtor. Dupӑ zile de torturi constante, Turcanu i-a sӑrit minute ȋn sir peste torace, panӑ l-a omorat. Apoi, mai era "aeroplanul": detinutii erau obligati sӑ se arunce pe podea cu pieptul ȋnainte, panӑ ȋsi rupeau coastele. Insӑ cel mai greu de ȋndurat era renegarea propriei familii, a propriilor valori. Tortura psihologicӑ e mai ȋngrozitoare decat cea fizicӑ, pentru cӑ te aduce ȋn pragul nebuniei, ȋn situatia de a fi un mort viu.

Miruna Cajvaneanu: Cititorul are impresia cӑ ȋn "Muzicӑ pentru lupi", la sfarsit, ȋnvinge Rӑul. Care este morala cӑrtii?

Dario Fertilio: Eu cred cӑ mesajul cӑrtii este unul plin de optimism, din douӑ motive. Primul, pentru cӑ am vӑzut cӑ multi dintre supravietuitori au reusit sӑ se ȋntoarcӑ la normalitate. Chiar dupӑ ce au suferit episoade extreme de violentӑ, protagonistii au gӑsit energia vitalӑ de a se redresa. In al doilea rand, acel regim care a dat nastere unui experiment precum cel de la Pitesti, a fost doborat. Regimul comunist roman a fost condamnat de istorie si va rӑmane ca unul din cele mai triste si mai sumbre episoade ale secolului al XIXlea.


Miruna Cajvaneanu: Ati afirmat cӑ, ȋn Romania, se ȋncearcӑ "acoperirea" experimentului Pitesti, inclusiv prin boicotarea realizӑrii unui film documentar despre caz.

Dario Fertilio: Da, am avut aceastӑ senzatie cӑ, ȋn Romania, se preferӑ ca episodul “Pitesti sӑ fie lӑsat sub tӑcere. Prin Pitesti, s-a ajuns la un grad extrem de oroare. As putea spune cӑ este cel mai ȋnalt grad de oroare realizat vreodatӑ ȋntr-o ȋnchisoare sau ȋntr-un lagӑr. Iar Romania detine acest trist record. Poate cӑ existӑ un fel de sentiment de rusine nationalӑ: poate se ȋncearcӑ uitarea unui episod despre care existӑ teama cӑ ar afecta perceptia celorlalte tӑri europene despre Romania. E vorba de un caz- limitӑ, care poate aminti, pe alocuri, de vampiri, de Dracula, personajul lui Bram Stoker. Episodul "Pitesti" ar putea alimenta, implicit, o altӑ serie de legende sau prejudecӑti. Nu e o ȋntamplare cӑ eu am ales tocmai acest titlu, inspirat din cartea lui Stoker, "Muzica pentru lupi".

Continuare pe hotnews.ro